Navigate / search

De vorbă cu… Samantha Shannon – noua J.K. Rowling după cum îi spune presa

Astăzi (27 septembrie), la ora 18.30, Librăria Cărturești de pe Bd. Magheru va găzdui lansarea unui volum intitulat ”Sezonul oaselor”. E prima carte, dintr-o serie de șapte, pe care le propune Samantha Shannon, o tânără în vârstă de 21 de ani. E o nouă poveste de tip fantasy, cu o tânără ”călătoare onirică”, ce este și clarvăzătoare, lucrează în lumea interlopă și descoperă secrete importante ale guvernului Scionist, care guvernează Londra anului 2059.

Nu am citit cartea și nu îmi pot da cu părerea despre scriitură, dar e cert că avem de a face cu o nouă poveste care vizează publicul adolescentin. Se pare că editurile au descoperit în acest segment un fel de graal, pe care încearcă să-l exploateze la maximum. Pentru că, să fim serioși, valoarea literară a lui Harry Potter e penibilă, la fel și cea a vampirilor din Twilight, și cu toate acestea încasările au fost gigantice. Doar ”Fifty Shades of Grey”, din câte îmi amintesc, a reușit să spargă monopolul acestor încasări pe segmente de vârstă, dar dacă stăm bine și ne gândim, acolo vorbim de un public chipurile adult, dar cu gândirea unor adolescenți frustrați, care nu au tupeul să le spună partenerilor că vor și ei o bătăiță la funduleț.

Ah, și mai e Dan Brown, care s-a impus printr-o documentare asiduuă, dar care acum lasă impresia că scrie mai mult pentru a respecta termenele impuse de edituri. Revenind la Samantha Shannon, ea s-a trezit peste noapte cu un contract cu Bloomsbury și a vândut în același timp și drepturile de ecranizare. Având, probabil, exemplul J.K. Rowling în spate, care a fost respinsă de mai multe edituri până să-l transforme pe Harry într-un megastar, nu-și mai permite nimeni să refuze un scriitor debutant care vine cu o poveste fantastică și atunci îl acoperă de la început cu bani și contracte, ca să fie siguri, chiar dacă autoarea însăși a admis într-un interviu în presa britanică faptul că valoarea literară e scăzută, motivând că ”nu a vrut să complice și mai mult povestea”.

Acum că mi i-am pus în cap pe toți fanii ”Harry Potter”, ”Twilight” și Dan Brown, vă las să o descoperiți pe ”noua J.K. Rowling” – Samantha Shannon.

Despre ce este vorba în ”Sezonul oaselor”?

 

Sezonul oaselor este despre o tânără de 19 ani, pe nume Page Mahoney, o irlandeză care locuiește în Londra anului 2059. Londra este controlată de o corporație numită Scion, specializată în suprimarea fenomenelor paranormale și a clarvăzătorilor. Iar Page este o călătoare onirică, ceea ce reprezintă o specie foarte rară și foarte periculoasă de clarvăzători. Este capturată de guvern și dusă într-un oraș ascuns, unde descoperă un secret teribil al guvernului.

 

Cum ți-a venit ideea de a scrie despre aceste lucruri?

 

A fost o combinație de mai mulți factori. Multe dintre idei mi-au venit înainte de a mă apuca să scriu, altele după ce începusem să lucrez. Dar povestea mi s-a conturat în cap în perioada în care am lucrat ca intern într-o companie din apropiere de Covent Garden. Acolo erau foarte multe magazine specializate în ghicitul viitorului, aveau globuri de cristal și cărți de tarot și ideea aceasta de clarvăzători mi-a rămas în memorie. S-a întâmplat și ca agenția pentru care lucram să aibă birourile într-o zonă numită ”Seven dials” și de multe ori îmi imaginam o fată care lucrează acolo, la fel ca și mine, numai că ea era și clarvăzătoare.

 

 

Știu că ai studiat la Oxford, dar în carte ai transformat orașul într-o mare închisoare. S-a întâmplat ceva rău acolo?

(râde) Nu, multă lume presupune asta, dar în principal am creat acest oraș bazându-mă pe sentimentul claustrofobic pe care îl ai când ești student în Oxford. Orașul e în mare parte concentrat în jurul universității. E un oraș foarte mic și când ești acolo practic uiți că mai există și o altă lume. Uiți de Londra și de toate celelalte orașe și asta am încercat să redau în carte. Studenții îi spun ”bula Oxford” pentru că e un oraș foarte închis, care are propiul univers.

Ești o scriitoare foarte tânără și una care a cunoscut deja succesul. Simți vreo presiune asupra ta?

Da, cred ca toți scriitori simt o presiune atunci când își fac publice lucrările, dar cred că acum e o presiune ușor diferită de cea pe care o resimțeam înainte de a fi publicată. Când volumul ”Sezonul oaselor” a fost publicat, nimeni nu știa cine sunt, era primul meu pas în lumea literară și era destul de înspăimântător să nu știi cum vor reacționa oamenii. Dar acum simt o altă presiune, pentru că lucrez la cel de-al doilea volum și nu vreau să-i dezamăgesc pe cei cărora le-a plăcut prima parte.

Vei călători în întreaga lume pentru a promova cartea, probabil va trebui să promovezi și filmul când se va lansa. Când vei mai avea timp să scrii o poveste de calitate?

E destul de greu, pentru că în zilele noastre scriitorul trebuie să fie și o personalitate publică. Trebuie să facă foarte multă muncă de promovare și mă îngrijorez de multe ori că nu voi avea timp să lucrez la această serie, dar sper că voi putea termina o bună bucată a cărții în perioada de Crăciun. Plus că editura mi-a promis că îmi da timpul necesar pentru a scrie. Am și un editor foarte bun, care cu siguranță mă va ajuta să ajung cu bine la final.

Ai știut de la bun început că vei scrie șapte cărți?

Știam că vor fi mai mult de cinci, dar nu știam cu exactitate câte vor fi. Când m-am dus la editură am spus, ”știți, asta s-ar putea să fie o singură carte”, pentru că am simțit că aș depăși o limită dacă aș cere să îmi fie publicate șapte cărți în calitate de scriitor necunoscut. Dar le-am spus că mi-aș dori ca aceasta să fie o serie mai lungă și au spus că pot scrie mai mutl de cinci, dar nu prea multe. Așa că am căzut de acord să fie șapte, pentru că este și o cifră foarte importantă din carte. Și cred că e bine așa, pentru că mai mult de șapte ar fi prea mult, iar mai puțin de șapte ar însemna că trebuie să tai foarte multe capitole și nu aș putea oferi atât de multe detalii pe cât mi-aș dori.

Presa te-a numit ”noua J.K. Rowling”. Te simți așa? Crezi că vei reuși să o depășești la capitolul vânzări?

Cu siguranță, nu! J.K. Rowling este una dintre scriitoarele mele preferate și cred că este minunată. A spune despre cineva că e ”noua J.K. Rowling” ar însemna că e ceva în neregula cu vechea J.K. Rowling. Dar nu e cazul. Cărțile, din punctul meu de vedere, sunt foarte diferite unele de altele și mi-ar plăcea foarte mult să fiu cunoscută drept ”prima Samantha Shannon” și să fiu judecată în funcție de merit. Dacă voi vinde peste 400 de milioane de copii? Sper, dar cel mai probabil nu se va întâmpla. Am fost foarte norocoasă ca volumul să se afle în topul New York Times, al celor mai vândute cărți, pe poziția a șaptea, încă din prima săptămână. Așa că mă mulțumesc cu asta!

Vorbind despre presă, am văzut că în America criticii au fost foarte încântați de cartea ta, dar în Marea Britanie au fost ceva mai reticenți. Ai idee de ce?

Cred că britanicii sunt prin natura lor mai reticenți (râde). Glumesc. Întotdeauna am știut că vor fi păreri diferite despre carte și am avut ți păreri bune din Marea Britanie sau păreri mai puțin bune din Statele Unite. Ce e frumos la cărți este că sunt foarte subiective. Poți să citești o carte și să o iubești sau poți să o urăști. Când ești scriitor cred că trebuie să te împaci cu ideea că nu le va place tuturor cartea ta, așa cum nu tuturor le place același gen de muzică. E ceva ce trebuie să înțelegi atunci când ești implicat în această lume a artelor.

 

danvasiliu

Părerea ta contează! Spune-mi ce crezi!