Navigate / search

“Cel mai murdar pub din Londra”

Pe bulevardul Bishopsgate, foarte aproape de gara Liverpool Street, se află un pub pe nume Dirty Dick’s. Ca să fie siguri că nu-l poți rata, patronii au agățat de două ori la intrare numele stabilimentului.

Când am intrat eu în pub era deja seară și aproape că nu mai găseai locuri nici în picioare. Clientela era formată în mare parte din domni îmbrăcați la costum, care beau pint după pint într-o gălăgie infernală. Inițial am vrut să ies și să merg în altă parte, dar m-am gândit că peste tot trebuie să fie la fel. Așa că am început să-mi croiesc drum înspre tejghea.

De pe o tăbliță scrisă cu cretă am aflat că la etaj mai e un bar și am zis să încerc și acolo, poate e mai liber. Supriză, chiar era. Așa că mi-am comandat un Bombardier Ale (3,95£) și m-am așezat la o masă mai retrasă. Nu aveam de gând să stau foarte mult, doar cât să pot bea berea liniștit.

Pe masă, într-un suport special se găsea meniul și o cărticică albă cu titlul ”Dirty Dick’s. Ye Olde Port Wine House”. O iau, o deschid și încep să citesc: ”Excentricul personaj după care a fost numit această pivniță este Nathaniel Bentley, care acum aproape 130 de ani era una dintre cele mai cunoscute figuri din Londra.”

”Interesant. Un pub cu istoric” îmi zic și continui să citesc. Aflu că domnul Bentley provenea dintr-o familie foarte bogată, avea un peruchier de la curte și fiecare ieșire a sa în public stârnea admirația datorită costumelor sale la modă.

Când domnul Bentley decide să se căsătorească cu o domnișoară de care era ”foarte atașat”, se pregătește o masă mare pentru a se celebra evenimentul, dar chiar înaintea ceremoniei vine vestea că mireasa a murit, fapt ce îl aruncă pe domnul Bentley într-o depresie adâncă.

”Hotărăște să pună lacăt pe cameră și ordonă ca aceasta să nu mai fie deschisă atât timp cât mai trăiește. Iar mâncarea pregătită a fost lăsată pentru șoareci și șobolani” continuă povestirea.

Și cât ai pocni din degete, domnul Bentley se transformă dintr-un domn elegant într-unul care le spune prietenilor care îl mai vizitează că ”nu are rost să își mai spele mâinile pentru că mâine vor fi din nou murdare”. Renunță la servitori și la obiceiul de a se spăla, iar hainele și le schimbă doar după ce au început să cadă de pe el. Mănâncă doar cele mai ieftine lucruri și timp de aproape 50 de ani refuză să deschidă ușa camerei de la etaj, unde probabil îmi beau eu berea acum.

”E adevărată povestea asta sau e doar pentru turiști?” îl întreb pe barman.

”N-ați fost în pivniță?” îmi răspunde el cu o altă întrebare. ”Haideți după mine!”

Îi spune colegului de bar că lipsește 5 minute și coborâm două rânduri de trepte. Când deschide ușa mă trezesc în fața unei vitrine monstruoase, cu pisici care atârnau din tavan, cranii înșirate și un șobolan care pare că stă la volanul unei camionete.

Toate cât se poate de reale. Nimic artificial. Din câte se pare, cadavrele, acum mumificate, au fost găsite în casă după moartea domnului Bentley. Persoana care a cumpărat casa știa de ce se întâmplase acolo și a dorit să speculeze povestea, așa că ar fi atârnat animalele moarte de tavan pentru ca oamenii să plătească pentru a vedea mizeria din casă cu ochii lor.

Până la urmă, însă, nimeni nu poate garanta că acele animale chiar au fost găsite în casă, putând fi aduse apoi pentru a-i atrage pe curioși. Cert e că ele au rămas atârnate în pub cam până pe la mijlocul anilor ’80 când Sanepidul a dispus înlăturarea lor. Până atunci, când te duceai la bar să comanzi o bere trebuia să ai grijă să nu dai cumva cu capul în cadavrele care atârnau legate cu sfoară. Probabil, însă, că după câteva pint-uri grija asta dispărea.

Foto: Dirty Dick’s Pub
Foto: Dirty Dick’s Pub

Părerea ta contează! Spune-mi ce crezi!